Cancerul testicular reprezinta 1% din totalitatea tumorilor intalnite la sexul masculin, fiind responsabil pentru peste 8.000 de cazuri noi pe an, in Statele Unite. Acest tip de cancer se dezvolta in peste 95% dintre cazuri din celulele care produc spermatozoizi (cunoscute si ca celule germinale) – cancere cunoscute sub denumirea de tumori cu celule germinale. Care sunt simptomele, cum se poate diagnostica si tratata un cancer testicular, ne explica Dr. Andrei Havasi, medic specialist oncologie medicala, MedEuropa Oradea.
Tipuri de cancer testicular
Exista doua tipuri principale de cancer testicular, fiecare representand aproximativ jumatate din cancerele testiculare:
- seminomul;
- tumorile non-seminomatoase.
Seminoamele isi au originea in celula gonadala, in timp ce non-seminoamele implica de obicei un amestec de tipuri de celule ce cuprinde teratom, carcinom embrionar, coriocarcinom si tumori ale sacului yolk.
Exista, de asemenea, cancere testiculare rare care nu se formeaza din celulele germinale. Aceste tumori se dezvolta din celulele producatoare de testosterone Leydig, din celulele Sertoli, implicate in cresterea normala a spermatozoizilor sau din celule de granuloasa.
Cancerul testicular afecteaza mai ales barbatii cu varsta cuprinsa intre 15 si 40 de ani, desi seminoamele pot aparea si la persoanele in varsta. Este un cancer rar, cu cele mai mari incidente raportate in Europa de Vest, Europa de Nord si Australia/Noua Zeelanda. Cele mai scazute incidente sunt in Africa si Asia Centrala de Sud.
Factori de risc pentru cancer testicular
Printre acesti factori de risc enumeram:
- criptorhidia – testicul(e) necoborat(e);
- hipospadias;
- hernie inghinala;
- microlitiaza testiculara;
- antecedente personale sau familiale de cancer testicular;
- expunerea la compusi organoclorurati.
Simptome pentru cancer testicular
Cancerul testicular poate avea o evolutie asimptomatica. Cu toate acestea, daca exista simptome, acestea pot include:
- prezenta unui nodul sau tumefierea testiculului;
- o senzatie de greutate in scrot;
- durere sau disconfort la nivelul unui testicul sau la nivelul scrotului – orice modificare a unui testicul trebuie verificata de un medic;
- Durerea de spate sau durerea in abdomenul inferior poate aparea atunci cand cancerul s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici retroperitoneali.
- In cazul in care boala s-a extins la alte organe, pot fi prezente simptome specifice – respiratorii, neurologice sau alte simptome specifice localizarii secundare a bolii.
Este important de retinut ca aceste simptome pot aparea si la persoanele care nu au cancer testicular, ele putand fi cauzate de alte afectiuni.
Diagnosticarea unui cancer testicular
Diagnosticul de cancer testicular se stabileste pe baza urmatoarelor evaluari clinico-biologice:
- Examinare clinica. Daca prezentati simptome sugestive pentru un cancer testicular, medicul dumneavoastra poate efectua un examen clinic. Acesta consta in palparea testiculelor, precum si un examen obiectiv general. Medicul va evalua si prezenta altor semne si simptome asociate boli metastatice.
- Evaluarea biomarkerilor sangvini. Medicul va poate recomanda sa faceti un test de sange pentru a verifica nivelurile biomarkerilor tumorali din sange. Tumorile testiculare pot produce trei biomarkeri: alfafetoproteina (AFP), Gonadotropina corionica umana (HCG) si LDH. Cu toate acestea, este important sa intelegeti ca nu toate cancerele testiculare duc la niveluri ridicate ale acestor biomarkeri.
Pe baza examenului clinic si a analizelor de sange, se poate ridica suspiciunea unui cancer testicular. Totusi, sunt necesare evaluari suplimentare pentru a putea stabili cu certitudine diagnosticul.
- Imagistica. Evaluarea imagistica poate consta intr-o evaluare ecografica a testiculului afectat, precum si a testiculului contralateral. In cazul in care evaluarea ecografica este neconcludenta, medicul poate recomanda un examen IRM.
- Orhiectomia. Examinarile prezentate mai sus vor oferi medicului informatii privind prezenta sau absenta unui cancer testicular. Insa, cu toate acestea, diagnosticul cert poate fi pus doar dupa examenul histopatologic. Orhiectomia are atat rolul de a oferi proba de tesut necesara unui diagnostic de certitudine, cat si rolul de a asigura controlul local al tumorii primare. Este o procedura curativa pentru majoritatea barbatilor cu boala limitata patologic la testicul. Orhiectomia consta in indepartarea chirurgicala a testiculului. De asemenea, chirurgul poate indeparta ganglionii limfatici din apropiere si o glanda numita vezicula seminala. In cazul unor pacienti, poate fi luata o biopsie de la celalalt testicul pentru a exclude orice semne precoce de cancer.
Stadializarea unui cancer testicular
Dupa confirmarea histopatologica a diagnosticului de cancer testicular, stabilirea conduitei terapeutice ulterioare va depinde de stadiul cancerului si de evaluarea grupei de risc. Stadializarea are rolul de a stabili localizarea tumorala, dimensiunea precum si prezenta sau absenta metastazelor. Puteti citi mai multe despre importanta stadializarii in Stadializarea cancerului, o etapa esentiala pentru un tratament eficient.
Stadializarea cancerului testicular consta intr-un examen CT al abdomenului si pelvisului care poate fi completata si de un examen CT toracic. In cazul pacientilor cu boala avansata sau cu simptome sugestive, medicul poate solicita si un examen RMN cerebral. Un alt element important in stabilirea prognosticului pacientilor cu cancer testicular il reprezinta evaluarea markerilor tumorali – AFP, HCG, LDH.
Tratamentul
Majoritatea cazurilor de cancer testicular pot fi vindecate. Dupa o orhiectomie, tratamentul va depinde de tipul si stadiul tumorii, precum si de starea generala de sanatate.
Tratamentul va fi discutat de o echipa multidisciplinara, care consta din experti in diferite domenii ale tratamentului cancerului – chirurgi, urologi, oncologi, radioterapeuti, psihologi, nutritionisti.
Este important ca pacientii sa fie pe deplin implicati in luarea deciziei de tratament. Atunci cand exista mai multe tratamente disponibile, medicii ar trebui sa implice pacientii in luarea deciziilor cu privire la ingrijirea lor, astfel incat sa poata alege ingrijirea care satisface nevoile lor si reflecta ceea ce este important pentru ei.
Ce urmeaza dupa orhiectomie
Dupa orhiectomie, medicul va poate recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele abordari:
Supraveghere
Supravegherea implica o monitorizare atenta a sanatatii dupa orhiectomie, fara un tratament suplimentar imediat. Supravegherea este utilizata la pacientii care sunt considerati a fi cu risc scazut de revenire a cancerului (recurenta). Testele regulate verifica semnele precoce de recidiva, astfel incat aceasta sa poata fi diagnosticata si tratata din timp. In timpul supravegherii, medicul va examina celalalt testicul, va evalua nivelurile biomarkerilor din sange si va solicita evaluari imagistice periodice.
Chimioterapia
Chimioterapia are scopul de a distruge celulele canceroase si este utilizata frecvent in tratamentul cancerului testicular. Chimioterapia adjuvanta (dupa orhiectomie) se administreaza pacientilor considerati a fi cu risc crescut de recidiva dupa interventia chirurgicala. Chimioterapia poate fi administrata si inainte de orhiectomie la unii pacienti cu niveluri ridicate de biomarkeri, care au o stare generala de sanatate mult alterata din cauza extensiei bolii.
Radioterapia
Radioterapia foloseste radiatiile ionizante pentru a deteriora ADN-ul celulelor canceroase, producand moartea celulara. Radioterapia la nivelul ganglionilor limfatici poate fi utilizata pentru a reduce riscul de recurenta a cancerului testicular sau pentru a trata pacientii care nu sunt potriviti pentru chimioterapie.
Principalele efecte adverse ale tratamentului unui cancer testicular
Tratamentul cancerului testicular, la fel ca in cazul oricarui tratament medical, poate fi insotit de o serie de efecte adverse. In continuare, vom aborda cele mai frecvente efecte adverse asociate tratamentului cancerului testicular. Totusi, pot aparea si alte reactii adverse mai putin frecvente. Cu toate acestea, este important sa discutati cu medicul despre orice potentiale efecte secundare care va ingrijoreaza.
Raportati intotdeauna orice simptome ingrijoratoare medicului dumneavoastra.
Scopul este intotdeauna acela de a identifica si aborda orice efect secundar inainte ca acesta sa devina sever, asa ca ar trebui sa raportati intotdeauna orice simptome ingrijoratoare medicului dumneavoastra.
- Oboseala este foarte frecvent intalnita la pacientii care urmeaza un tratament pentru cancer si poate fi cauzata fie de cancerul in sine, fie de tratament. Medicul va poate oferi strategii pentru a limita impactul oboselii – asigurarea unui somn suficient, o alimentatie sanatoasa, pastrarea unui stil de viata activ.
- Scaderea in greutate si absenta poftei de mancare pot fi secundare atat cancerului, cat si tratamentului oncologic. Pierdere semnificativa in greutate implica pierderea grasimii, dar si a tesutului muscular. Ea poate duce la slabiciune, mobilitate redusa si pierderea independentei, dar la si anxietate si depresie. Este importanta prezenta unui nutritionist si a unui psiholog in echipa multidisciplinara care coordoneaza tratamentul, pentru a analiza nevoile nutritionale si de ordin psihologic si pentru a intocmi plan care sa acopere nevoile.
- Complicatii asociate interventiei chirurgicale. Dupa orhiectomie, este posibil sa aveti disconfort in zona inghinala si a scrotului timp de aproximativ o saptamana. Majoritatea barbatilor pot reveni la activitatile lor normale dupa doua saptamani, dar trebuie evitate ridicarea greutatilor si exercitiile fizice intense pentru mai mult timp. Majoritatea barbatilor carora li s-a indepartat un testicul vor putea in continuare sa aiba erectii dupa orhiectomie, iar majoritatea pacientilor vor putea avea copii. Daca ambele testicule sunt indepartate, va fi necesar un tratament de substitutie hormonala cu testosteron. Scopul este de a pastra apetitul sexual si capacitatea de a obtine o erectie. De asemenea, medicul dumneavoastra va va intreba daca doriti colectati si stocati sperma (bancarea spermei) inainte de operatie, pentru a va permite optiunea de a avea copii.
Efecte adverse asociate radioterapiei
Principalele efecte secundare ale radioterapiei dupa orhiectomie includ oboseala, inrosirea pielii (similar unei arsuri solare usoare) in zona de tratament, greata/varsaturi si diaree.
- Oboseala asociata radioterapiei incepe de obicei in timpul tratamentului si dureaza aproximativ o saptamana dupa finalizarea acestuia. Mentinerea unui stil de viata activ poate ameliora acest simptom.
- Greata si varsaturile de la radioterapie sunt de obicei usoare. Cu toate acestea, puteti cere medicului dumneavoastra un tratament antiemetic.
- Diareea asociata radioterapiei este de obicei usoara si este posibil sa lipseasca. In cazul in care apare, este important sa va asigurati ca beti multe lichide pentru a evita deshidratarea. Medicul dumneavoastra va poate prescrie un tratament antidiareic.
- Radioterapia pentru cancerul testicular nu cauzeaza infertilitate, in general, deoarece se foloseste un scut de plumb pentru a proteja testiculul ramas de fasciculele de radioterapie. Cu toate acestea, exista o mica probabilitate ca testiculul sanatos sa fie expus la o doza de radiatii care ar putea provoca leziuni temporare ale spermei. Pentru a evita orice posibil risc de malformatii congenitale, se recomanda evitarea conceperii unui copil in timpul tratamentului sau timp de un an dupa finalizarea tratamentului. De asemenea, medicul va va propune conservarea spermei inainte de inceperea tratamentului.
Efectele secundare asociate chimioterapiei
- Efectele secundare asociate chimioterapiei. Efectele adverse ale chimioterapiei variaza in functie de medicamente si de dozele utilizate. Chimioterapia afecteaza predominant tesuturile care prezinta o rata crescuta a diviziunii celulare cum sunt: maduva osoasa, foliculii de par, mucoasa tubului digestiv. Medicul oncolog va va informa cu privire la efectele adverse specifice asociate tratamentului si modul in care acestea pot fi prevenite sau gestionate. Este important sa notificati medicul curant cu privire la orice simptome sau modificari ce apar pe parcursul tratamentului.
Efectele tratamentului cancerului testicular asupra fertilitatii
- Barbatii care au urmat tratament pentru cancer testicular au o rata de paternitate mai mica la 10 ani, comparativ cu populatia generala. Cu toate acestea, majoritatea (aproximativ 70%) dintre supravietuitorii de cancer testicular care doresc sa aiba copii sunt capabili sa faca acest lucru.
- Inainte de a incepe tratamentul, medicul dumneavoastra va va vorbi despre conservarea spermei intr-o banca de sperma.
- Indepartarea unui testicul nu afecteaza de obicei fertilitatea, dar indepartarea ambelor testicule va duce la infertilitate. Interventia chirurgicala pentru excizia ganglionilor limfatici retroperitoneali poate afecta ejacularea la unii barbati, facand conceptia naturala putin probabila.
- Chimioterapia poate duce la o productie redusa/anormala de sperma, dar fertilitatea revine de obicei la normal dupa finalizarea chimioterapiei. Cu toate acestea, unii barbati raman infertili, in special cei care au avut foarte mari doze de chimioterapie.
- Radioterapia poate expune si testiculul sanatos la radiatii care provoaca leziuni temporare ale spermei, dar in general nu are efecte pe termen lung asupra fertilitatii.
- Pentru a evita orice risc de aparitie malformatiilor congenitale, se recomanda utilizarea mijloacelor contraceptive in timpul tratamentului si pana la 6 luni – 1 an dupa chimioterapie sau pana la un an dupa radioterapie.
Efecte secundare pe termen lung si toxicitatea tardiva
Dupa finalizarea tratamentului pentru cancerul testicular, exista riscul de aparitie al unor efecte secundare pe termen lung, care variaza in functie de tratament.
- Hipogonadismul afecteaza pana la o treime dintre barbati dupa tratamentul pentru cancerul testicular si poate fi tratat cu terapie de substitutie hormonala.
- In urma chimioterapiei, exista un risc crescut de boli cardiovasculare, pulmonare si toxicitate renala, auditiva si neurologica.
- Chimioterapia poate creste, de asemenea, pe termen lung, riscul de aparitie al unui nou tip de cancer precum leucemie, tumori ale sistemului gastrointestinal si ale tractului urinar.
- Radioterapia pentru cancerul testicular poate creste riscul de aparitie al unui alt cancer, chiar la peste 10 ani de la incheierea tratamentului, in special la nivelul sistemul gastrointestinal si tractul urinar.
- Aproximativ 20-30% dintre pacienti dezvolta sindrom metabolic (o afectiune care implica diabet, hipertensiune arteriala si obezitate) la 3-5 ani dupa tratamentul pentru cancer testicular. Prin urmare, este importanta mentinerea unui stil de viata sanatos, cu exercitii fizice regulate.
- Cancerul testicular si tratamentul acestuia pot afecta pe termen lung nu doar starea de sanatate fizica, dar si mentala. Prin urmare, este importanta asigurarea suportului psihologic pentru acesti pacienti.
Monitorizarea pacientului cu cancer testicular
Dupa finalizarea tratamentului, pacientul va urma un program de urmarire periodica, la intervale variate de timp. Acesta are scopul de a identifica precoce recidiva bolii. Pe parcursul urmaririi periodice, medicul va evalua testiculul restant, va solicita evaluari imagistice si va masura nivelul markerilor tumorali. De asemenea, pe parcursul perioadei de urmarire, se va evalua prezenta toxicitatilor acute sau tardive ale tratamentului.
Tratamentul oferit in centrul MedEuropa Oradea
Centrul de Radioterapie si Oncologie MedEuropa din Oradea ofera consultatii de specialitate si tratament gratuit pacientilor bolnavi de cancer, cu decontare prin Casa de Asigurari de Sanatate. Unitatea medicala pune la dispozitia pacientilor o echipa de specialisti formata din radioterapeuti, oncologi medicali, fizicieni medicali si asistenti cu experienta in abordarea pacientului oncologic.
Centrul MedEuropa din Oradea este situat pe Strada Constantin Brancoveanu, nr. 59. Programarile se pot efectua printr-un apel la Call Center-ul MedEuropa – 021 9971. Clinicile MedEuropa sunt centre medicale certificate DEKRA pentru implementarea bunelor practici ale ghidurilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) pentru prevenirea infectarii cu SARS-CoV-2 si a cerintelor locale stipulate de Guvernul Romaniei.