Meningioamele sunt tumori cerebrale care se dezvolta in meninge, tesutul care inconjoara si protejeaza creierul si maduva spinarii. Desi majoritatea meningioamelor nu sunt considerate a fi cancere, acestea pot cauza probleme pe masura ce cresc si comprima parti importante ale creierului sau ale coloanei vertebrale. Dr. Cristina Iftode, Medic Sef Departament Stereotaxie MedEuropa Bucuresti, explica abordarea terapeutica in caz de meningiom.
Meningioame: cauze posibile
Cauza aparitiei meningioamelor nu este deplin inteleasa, dar poate include atat o componenta genetica (mostenita), cat si factori de mediu.
Aproximativ 90% dintre meningioame apar in interiorul craniului, la baza craniului sau la nivelul trunchiului cerebral. Meningioamele pot aparea, de asemenea, in jurul maduvei spinarii sau intr-o zona numita teaca nervului optic, care protejeaza nervul ce conecteaza ochiul cu creierul.
Meningioamele pot fi gestionate din punct de vedere terapeutic prin observatie, chirurgie si/sau radioterapie. In unele cazuri, tratamentul propriu-zis poate fi amanat si se va initia numai daca tumora incepe sa creasca.
Meningioame: simptomatologie
Multe persoane cu meningioame nu vor avea simptome.
Altele dezvolta simptome neurologice, cum ar fi convulsii, modificari ale vederii sau auzului, ori slabiciune la nivelul bratelor sau picioarelor atunci cand tumora comprima o anumita parte a creierului.
Diagnostic
Meningiomul este de obicei diagnosticat dupa o scanare a creierului cu ajutorul unui RMN (imagistica prin rezonanta magnetica) sau CT (tomografie computerizata) cerebrale – ce ofera o imagine detaliata a creierului, mai ales daca se foloseste substanta de contrast.
Tratament
Cel mai bun tratament pentru meningiome depinde de dimensiunea tumorii, cat de repede creste, unde este localizat, varsta si starea generala de sanatate ale pacientului.
Meningioamele sunt impartite in trei categorii, in functie de cat de rapid creste tumora si probabilitatea de a recidiva dupa tratament:
- Meningioame de grad I sau benigne. Sunt necanceroase si au o crestere lenta care adesea nu afecteaza/nu comprima creierul normal din apropiere. Majoritatea nu au nevoie de niciun tratament, iar acelea care necesita terapie au un risc extrem de redus de a recidiva.
- Meningioame de gradul II sau atipice. Cresc de obicei mai rapid decat cele benigne si au un risc mai mare de a recidiva dupa tratament.
- Gradul III, meningioamele anaplastice sau maligne. Sunt o forma de cancer cerebral si frecvent recidiveaza dupa tratament. Acestea sunt rare (aproximativ 2-3 %).
Supravegherea activa
Supraveghere activa – asteptare atenta – poate fi o optiune daca meningiomul este mic, nu provoaca simptome si se presupune ca este benign.
Chirurgia ca metoda de tratament pentru meningioame
Chirurgia este tratamentul preferat pentru cele mai multe dintre meningioame, in special pentru tumorile care sunt mari, cresc rapid sau cauzeaza simptome.
Scopul chirurgiei este eliminarea unei parti cat mai mari din tumora. Cu toate acestea, inlaturarea intregii tumori nu este intotdeauna posibila, in functie de marimea si localizarea meningiomului. In plus, unele tumori nu pot fi inlaturate complet, din cauza apropierii sau infiltrarii unor parti importante ale creierului sau ale vaselor de sange. Daca tumora nu este complet indepartata chirurgical, radioterapia este deseori recomandata dupa operatie pentru a reduce riscul de recidiva, dar si pentru a opri cresterea tumorii.
Radioterapia este frecvent recomandata dupa interventia chirurgicala daca exista un risc ridicat de recidiva a tumorii sau daca operatia nu este posibila.
Tipul de radioterapie utilizat este stabilit de catre medicul radioterapeut, tinand cont de dimensiunea si localizarea zonei ce necesita tratament RT, de simptomele curente, de reactiile adverse posibile ale tratamentului, de starea de sanatate generala, dar si de eventualele tratamente efectuate anterior.
Radioterapie fractionata
Radioterapia fractionata (cu sedinte multiple) este cel mai adesea utilizata. Aceasta se face cinci zile pe saptamana timp de cinci pana la sase saptamani si fiecare tratament dureaza doar cateva minute. Pacientul nu va simti radiatia, este similar cu a efectua o radiografie.
Stereotaxie fractionata
Radiochirurgia/ stereotaxia fractionata este administrata ca un numar unic, respectiv limitat de sedinte (de obicei 5) pentru tumorile de mici dimensiuni. Acest tip de radioterapie permite livrarea unei doze foarte mari de radiatii la un volum limitat tumoral, iar durata unei sedinte este, la fel ca in radioterapia fractionata conventional de cateva minute (circa un sfert de ora).
Nici in acest caz pacientul nu va simti radiatia, sedinta nu este deloc dureroasa si nu necesita internarea.
Desigur, pentru ambele tipuri de tratament RT, pacientul nu este radioactiv, deci poate conduce o viata sociala normala.
Efecte secundare ale radioterapiei
Efectele secundare ale radioterapiei din tratamentul meningioamelor nu sunt de obicei grave sau care sa puna in pericol viata pacientului.
In timpul radioterapiei fractionate, va avea loc caderea parului, incepand adesea in jurul celei de-a treia sau a patra saptamani de tratament, de obicei in zonele in care se efectueaza tratamentul. Aceasta poate fi temporara sau permanenta. Parul va incepe, in mod normal, sa creasca inapoi dupa doua-trei luni de la terminarea tratamentului.
Oboseala usoara este frecventa si de multe ori apare doar in ultimele saptamani de radioterapie.
Eritemul (roseata) sau iritarea usoara a pielii pot aparea si sunt temporare. De asemenea, pot aparea temporar dureri de cap si greata in timpul radioterapiei, putand fi tratate la nevoie cu medicamente pe baza de cortizon.
Radiochirurgia/ stereotaxia este tolerata foarte bine, de obicei fara simptome sau cu simptomatologie minima. Cele mai frecvente simptome posibile sunt oboseala usoara si durerile de cap de intensitate redusa si scurta durata.
